Eu credeam ca la asa ceva foloseste aurul/tezaurul de pe cine stie unde (Londra?), respectiv valuta BNR...
Uhm... aurul, tezarul si titlurile de stat sunt folosite in prezent pentru a garanta (in parte) solvabilitatea statului. In principal pentru imprumuturi externe. Insa aceste valori nu mai garanteaza fiecare unitate monetara aflata in circulatie in paritate de 1:1. Aceste valori sunt precum fractiunile de rezerva ale bancilor normale - aceleasi fractiuni de rezerva
infierate inclusiv de Satoshi, intrucat bancile nu ar trebui sa intre in ele dar o fac.
Banks must be trusted to hold our money and transfer it electronically, but they lend it out in waves of credit bubbles with barely a fraction in reserve.
Poza de mai sus, adica aceasta
pe langa ca e amuzanta, exprima un adevar. Si, oricum, in afara de SUA, nu stiu daca vreun stat modern a garantat vreodata fiecare unitate monetara cu aur. Iar in SUA acest lucru a fost abolit acum 50 de ani. Ca dovada, de atunci dolarul se devalorizeaza in permanenta.
In plus, bancile centrale nu ar avea cum, nici daca ar vrea, sa garanteze fiecare unitate monetara (1 RON in cazul nostru) apeland la tezaurul detinut, intrucat banii fiat se tiparesc pe banda rulanta. Chiar nu exista limita. Sa ne amintim de situatia de la finalul anului trecut, cand guvernul SUA a decis
tiparirea a 3 bilioane dolari (si da, ordinul "trillion" din engleza se traduce matematic ca "bilion" in romana, si nu ca "trilion"
), valoarea reprezentand un aflux echivalent al aproximativ 20% din toti dolarii aflati in circulatie.
Acest lucru (bineinteles, la cote mai mici ca nimeni nu e ca SUA) se intampla peste tot. Pentru ca o banca centrala sa poata garanta fiecare unitate monetara cu rezerva ei de aur... Ei bine, asta ar insemna ca rezerva de aur sa creasca cu aceeasi rata cu care banca tipareste bani pe banda rulanta. Doar ca aurul detinut de banca nu iese din piatra seaca si nici nu are cum sa tina pasul cu o imprimanta laser, care poate tipari milioane de unitati monetare pe zi. De exemplu, conform Rezervei Federale Americane, in septembrie 2021 se aflau in circulatie 2,1 trilioane dolari (care in engleza sunt tradusi ca 2,1 "quadrillion"; diferenta intre ordinele "lor" matematice si cele ale "noastre" consta in faptul ca la noi exista miliardul, iar la ei nu; ca urmare, toate ordinele matematice din engleza mai mari de un miliard, la noi sunt cu un ordin in minus). Nicio banca centrala din lume nu detine atat aur, pentru a garanta fiecare bancnota in paritate de 1:1.
Din aceste motive am ajuns in situatia in care ne aflam astazi: 1 RON este perceput ca avand valoare de 1 RON nu din cauza ca ar fi sustinut de banca centrala cu aur in valoare de 1 RON ci pentru ca... avem incredere in faptul ca Mugurel spune ca acea bancnota are valoare de 1 RON (suna ironic, dar chiar asta se intampla).
Acest lucru nu s-a intamplat dintotdeanua. De pilda, in perioada in care era garantat cu aur, dolarul american devenise valuta de rezerva a lumii. Subiectul este atins si de scriitoarea Wendy McElroy, in
The Satoshi Revolution:
De zeci de ani, dolarul american a fost valuta implicită sau de rezervă a lumii. O valută de rezervă este una păstrată de guverne și instituții pentru schimburile internaționale; este valuta implicită utilizată în tranzacțiile internaționale de agenții și indivizi. În 1944, dolarul a fost stabilit ca unitate de rezervă, parțial datorită meritelor sale în comparație cu alte monede și parțial datorită dinamicii politice a celui de-al doilea Război Mondial. Acordul de la Bretton Woods a luat naștere cu ajutorul a 700 de delegați din 44 de națiuni aliate pentru a reglementa finanțele internaționale în urma războiului. Băncile centrale trebuiau să mențină rate fixe de schimb între monedele naționale și dolar, cumpărând sau vânzând dolari în funcție de nevoi, pentru a putea să-și reglementeze cantitățile proprii de bani și valori. O “rată variabilă” a fost înființată ulterior.
Deținerea tiparniței cu care se tipărea moneda de rezervă a lumii a contribuit enorm la dominanța economică și politică a Americii.
Lucrurile s-au schimbat intre timp. Multe natiuni nu mai vad acum dolarul ca valuta de rezerva si alternativele au inceput sa apara. Una dintre acestea este moneda euro. Insa cert este ca intr-o vreme in care statul american garanta valoarea fiecarui dolar cu aur, multe tari au adoptat aceasta moneda ca fiind valuta de rezerva (in parte, si datorita faptului ca aceste state nu puteau garanta cu aur propriile lor monede nationale).
Ce s-a intamplat dupa 1970 e vizibil de la o posta: dolarul nu a mai fost garantat cu aur; tiparnita de dolari a inceput sa emita bancnote dupa bunul plac al presedintilor; acest lucru s-a transmis si altor state si asa mai departe...
Multumesc de clarificari. Inseamna ca mai trebuie sa pun mana pe "carte".
Anytime