Introducere
Pe 31 octombrie 2008, Satoshi Nakamoto a publicat documentul ce descrie protocolul și moneda bitcoin, pe 03 ianuarie 2009 a creat blocul inițial bitcoin, iar pe 08 ianuarie 2009 a lansat codul sursă. Așa începe o călătorie care a dus astăzi la o piață a bitcoinului (BTC) evaluată la 70 miliarde de dolari.
Bitcoin este primul obiect digital rar întalnit în lume. Este rar ca argintul sau aurul și poate fi trimis prin internet, radio, satelit etc.
"Ca exercițiu de gândire, imaginați-vă că există un metal de bază la fel de rar ca aurul, dar cu următoarele proprietăți: culoare gri plictisitoare, slab conductor de electricitate, nu neapărat dur [..], nefiind util pentru vreun scop practic sau ornamental ... și o proprietate specială, magică: poate fi transportat printr-un canal de comunicații"- Nakamoto
Cu siguranță această raritate digitală are valoare. Dar cât de multă valoare? În acest articol, voi cuantifica raritatea și voi modela matematic valoarea bitcoin folosind raportul stoc-flux.

Stephan Livera: Cred că un alt factor la care să ne gândim este ce se întâmplă dacă piețele fluctuează sau dacă se duc pe plus și apoi pe minus. Poți vorbi un pic despre asta?

PlanB: Absolut. Poate când vom vorbi mai târziu despre modelul propriu-zis vei vedea că nu are o acuratețe de 100%, desigur, deoarece este un model; așa că toate acțiunile generate de FOMO (n.r. Fear Of Missing Out – teama că ai ratat ocazia) piețele taurilor și teama de urși (n.r. de piața urșilor) nu sunt toate cuprinse și asta se poate observa de asemenea și pe grafic. Astfel, prețul din model este simplu și se bazează pe stoc-flux desigur însă, în realitate, pe piață se regăsesc și teama și lăcomia, de aici și urcușurile și coborâșurile. În general, ce vedeți... “în general”, mă refer la ultimele două dăți... este că piața depășește de 3 până la 10 ori valoarea modelului, dar pe minus se duce cu cel mult 50%, și de aici  am gândit că “OK, dacă avem astăzi o valoare a modelului de puțin peste 6000$, 50% ar fi 3000$ și acesta ar trebui să fie punctul minim al acestei pieți a urșilor”. Și da, cam așa văd lucrurile.

“Oh, este și halving-ul cuprins?” și cred că asta arata și poziția ta în alte dezbateri; de exemplu, ipoteza piețelor eficiente. Deci, ca un austriac ce sunt, și cred că și Saifedean însuși a spus ceva de genul despre acest proverb, “Uite, înțelepciunea nu a fost dată tuturor în mod egal, așa că nu ar trebui să anticipăm care ar fi forma solidă a IPE (n.r. ipotezei piețelor eficiente), și nici măcar o formă precară a IPE; nu ar fi o gândire bună”, însă există alții de la Chicago School (n.r. Școala din Chicago) și de la alte școli care ar putea împărtăși mai mult această idee. Tu ce părere ai?

PlanB: Este un aspect foarte interesant. De fapt acesta este și unul dintre primele mele grafice, cel al halving-ului are și culori; arată prețul Bitcoin și lunile până la următorul halving; se vede limpede din diagramă că halving-ul nu este cuprins (în ceea ce privește prețul), sau nu a fost cuprins la ultimele două iterații. Cu alte cuvinte, cred că nu este cuprins (referitor la preț) halving-ul următor din mai 2020, ci mai degrabă ipoteza piețelor eficiente. Este destul de ciudat. Ar trebui să fie cuprins, bineînțeles. Am mare încredere în ipoteza piețelor eficiente, care ar trebui să fie folosită ca punct de start pentru cei mai mulți care nu au informații din interior, nici cunoștințe specializate, nici un spațiu mare de tranzacționare. Prețul piețelor eficiente este cel mai bun, te poți baza pe asta, și acest aspect este adevărat mai ales dacă piețele sunt foarte mari, lichide și eficiente, și cred că este ceva valabil și pentru Bitcoin, într-un anume sens. Este ca o piață de 80 mld. USD.

Stephan Livera:[...]“Oh, poți aplica analiza sau modelul stoc-flux pe Altcoins?” [...]"

PlanB: Da, într-adevăr. Aceasta este întrebarea pe care am primit-o cel mai adesea, dacă pot face un model stoc-flux pentru Litecoin, B Cash sau Ethereum. Să aprofundăm un pic situația. Într-adevăr, analiza stoc-flux este bazată pe o valoare costisitoare nefalsificabilă. Să derulăm câțiva pași în spate pentru cei care ne ascultă pentru prima dată. Stoc-flux înseamnă că niște provizioane sau ceva precum cele 17 milioane de monede Bitcoin, care sunt de fapt aproape 18 milioane, se divid prin flux, de aici și numele de stoc-flux, iar fluxul este protecția. Care la acest moment înseamnă aproximativ 0,7 milioane de monede Bitcoin pe an. Și dacă le divizăm pe cele două obținem numărul 25, și 25 este numărul stoc-flux pentru Bitcoin.

PlanB: Și nu este doar un număr, este ceva ce eu am numit în articol ca fiind raritate, o metodă cantitativă, însă adevărata cheie pentru stoc-flux o reprezintă incapacitatea producției de a umfla stocul. Dacă stocul este suficient de mare și dacă producția este păstrată sau restrânsă oarecum, atunci producția și producătorii au posibilitatea de a mări stocul. Și știm cu ce fel de probleme ne confruntăm când cineva, unele companii sau guvernele umflă stocurile. Să ne uităm la ce se întâmplă în Zimbabwe, de exemplu, unde Mugabe poate tipări și chiar a scos bani pe bandă rulantă, cu efecte dezastruoase asupra economiei. La fel a făcut și Maduro în Venezuela. Și am putea spune că la fel a fost și în cazul dolarului sau al euro. Se tot tipăresc... Nu am voie să spun că se tipăresc, ci că se creează dolari, euro și yeni electronici pentru a salva băncile și economii întregi.

PlanB: Deci modelul stoc-flux se concentrează de fapt pe incapacitatea producției de a umfla stocurile, astfel încât să se prevină ceea ce vedem în Zimbabwe și Venezuela, și în cadrul relaxărilor cantitative. Deci dacă îl aplicăm pe crypto, dacă vreți, atunci noțiunea de descentralizare devine foarte importantă. Dacă un om, o firmă sau o țară poate lua decizia de a schimba politica monetară, atunci nu există descentralizare. Dacă producătorul, individul, guvernul sau compania poate, atunci cu siguranță va crea mai multe monede pentru a umfla stocul.

PlanB: De exemplu, să ne gândim la Ripple. CEO-ul Ripple poate pre-mineri încă o sută de miliarde de XRP după bunul plac. De asemenea, în cazul Ethereum, nu exista nicio limită a cantității totale, schimbând asta abia ulterior. Deci au schimbat cantitatea de bani. Nu este vorba de câți bani erau sau de câți vor fi, ci de faptul că pot face astfel de schimbări... Eu de așa ceva m-aș teme, ca investitor. Bitcoin este total diferit. În cazul Bitcoin avem această rețea care este cu adevărat peer-to-peer, multe noduri și poți verifica singur cantitatea de bani. Nu ești dependent de un terț, cum ar fi o bancă, o companie sau un centru de date care să îți spună câți bani există.

PlanB: Nu poți schimba cantitatea de bani sau numărul magic de 21 milioane de monede și dacă ai face-o ar însemna de fapt că ai realizat o bifurcare hard a lanțului Bitcoin. Și da, cred că nimeni nu te-ar urma. Cam cum s-a întâmplat cu Bitcoin Cash și cu blocurile mari. Da, poți să o faci, dar nu te aștepta să fii urmat de alți oameni. Poate ultimul lucru de menționat, în cazul unui model teoretic de stoc-flux pentru Altcoins, banii trebuie să fie greu de produs, costisitor, ca în cazul aurului. D-asta există atât de mult aur în oceane și tocmai ce am citit și un articol despre un asteroid de aur.

PlanB: Ar fi foarte costisitor un proces de minerit în oceane sau pe un asteroid, din cauza asta nici nu se poate, presupun. Același lucru este valabil și pentru Bitcoin. Are un algoritm Proof-of-Work bazat pe funcții hash și o rată de hash foarte mare. Costă foarte mult energia electrică necesară pentru a mineri monede bitcoin, aceasta fiind și diferența față de Altcoins. Să revenim la Ripple, care nu are niciun Proof-of-Work sau Bitcoin Cash, care aproape nu are nicio rată de hash, deci nu are nici securitate. Încă o dată: așa ceva m-ar face să mă simt destul de iritat ca investitor, și, dacă vrea cineva să știe, Nick Szabo a fost cel care a inventat și descris într-o manieră amplă expresia “valoare costisitoare nefalsificabilă”. Să vă asigurați că citiți tot ce a scris.

PlanB: Pe lângă această valoare costisitoare nejustificabilă, am decis oarecum împotriva voinței mele, însă totul din cauza cererii mari de a modela aceste Altcoins pe stoc-flux. Doar să văd dacă ar fi posibil din punct de vedere practic. Și aceasta este și linia de cercetare pe care merg acum, alături de o echipă de experți. Aș putea chiar să vă și spun un rezultat parțial, mai ales că am postat și un tweet în acest sens. Toate au un R² (n.r. coeficient de determinare) foarte mic, motiv pentru care modelele nu se pot aplica foarte bine. Să luăm ca exemplu Litecoin, care este foarte interesant, deoarece se apropie de halving. Litecoin are un R² de 32%. Comparativ, Bitcoin se situează la 95%. 32% este foarte puțin. Cu alte cuvinte, nu este nicio legătură între ele. Același lucru este valabil și pentru Ethereum, la un R² de aproximativ 50%. Dacă vorbim despre alte monede, precum DCR, Decred. Nu știu exact cum se pronunță, însă are un R² de 0%.

PlanB: Deci din punct de vedere teoretic al valorii costisitoare nefalsificabile, te aștepți să nu fie posibil, iar dacă chiar te pui pe treabă și faci aceste modele stoc-flux, rezultatele nu sunt foarte bune. [...]

Stephan Livera: Da, este fascinant ce ne spui. Referitor la acest tabel al tău, ca să știe și ascultătorii, el arată anul, data halving-ului și prețul estimat de către model. Deci tu spuneai 50.000, 400.000, și apoi 3,2 milioane pentru halving-ul din 2028. Adițional, referitor la limitele acestui model, deci alt avertisment: acesta nu este o lege economică, ci un fel de modelare care are o anumită măsură. Ai idee despre câte cicluri va fi valabil?

PlanB: Da, aceasta este o discuție purtată și pe Twitter, unde s-au pus multe întrebări despre această valoare infinită, dacă vrei să îi spui așa. Dacă urmărim tabelul, putem merge până în anul 2140 când fluxul este zero, deci nu mai există monede bitcoin, ci doar comisioane. Și o valoare teoretică, aceasta spunând că modelul stoc-flux este infinit. Cum ar putea fi așa? În principiu, cred că este un argument pur teoretic. Iar eu sunt un tip foarte practic. De exemplu, am să mă uit doar la următoarele trei halving-uri. Noi ne aflăm acum, aproximativ, la o capitalizare de piață de 100-200 miliarde. După fiecare halving această piață crește de 10 ori. Deci după 2020 am ajunge la un bilion și după 2024 la 10 bilioane. Și după cel de-al treilea halving, cel din 2028, am ajunge la 100 bilioane USD, de aici și numele meu de pe Twitter.

PlanB: Cred că nu trebuie să așteptăm până în 2140 pentru ca modelul să se întrerupă sau pentru a se întrerupe altceva. Cred că suntem mai aproape decât ne imaginăm. Cred că vom ajunge acolo prin 2024. Undeva între 2024 și 2028, deoarece o piață cotată între 10 și 100 de bilioane înseamnă enorm, dacă o comparăm cu dolarul american, de exemplu. Are o bază monetară de trei bilioane, iar M2 (n.r. masa monetară globală) este de 12 sau 14 bilioane. Aceasta ar însemna ca între 2024 și 2028 bitcoin să fie mai mare decât dolarul. În principiu, înseamnă că dolarul va muri și vom măsura lucrurile în bitcoin.

Stephan Livera: Ești foarte încrezător.