Cazul Silk Road: povestea adevărată nespusă. Este Karpelès Satoshi sau DPR?

[GazetaBitcoin]

Autor: GazetaBitcoin
Topic original: Silk Road Case: The Real, Untold Story. Is Karpelès Satoshi or DPR?



A mai vizionat cineva cel mai recent documentar despre Ross Ulbricht? Poate fi găsit pe Youtube (sau la acest link secundar) și a fost creat de organizația Free Ross.

Întreb deoarece am sesizat niște afirmații interesante, pe lângă toată injustiția practicată de-a lungul procesului. Injustiția de care a avut parte Ross este bine știută (cred) de majoritatea celor care cunosc detaliile cazului; multe dintre aceste detalii au fost detaliate și de xtraelv, în topicul său foarte interesant.

Totuși, documentarul expune și unele detalii neștiute (cel puțin de către mine). Unele sunt foarte departe de realitate (cum ar fi suspiciunea că Mark Karpelès ar fi Satoshi, ceea ce eu consider a fi o inepție, însă nimeni nu știe adevărul), însă unele ridică semne de întrebare… În plus, filmul vine și cu ideea conform căreia Karpelès ar fi și DPR, nu doar Satoshi.

• De pildă, la începutul documentarului (între 0:04 și 09:22), se expune faptul că prima mențiune despre Silk Road a avut loc pe forum și a aparținut utilizatorului silkroad. Postarea a apărut în cadrul topicului Silk Road: anonymous marketplace. Feedback requested (ceea ce este corect). Jared Der-Yeghiayan, primul agent care a investigat cazul (și care nu a spus niciodată cum a aflat despre existența SR), a descoperit că site-ul menționat în topic (silkroadmarket.org) era doar o platformă a Internetului de suprafață, care îi informa pe vizitatori despre cum să utilizeze Tor și cum să acceseze adevărata piață neagră SR, care se afla pe Internetul ascuns. Der-Yeghiayan a mai descoperit că silkroadmarket.org a fost înregistrat prin intermediul XTA.net, un server de domenii deținut de o companie a lui Mark Karpelès numită Mutum Sigillum. După cum știți deja, Karpelès este fostul proprietar al exchange-ului defunct Mt. Gox. Din acest moment a început suspiciunea că DPR (noul proprietar al Silk Road, după ce Ross i-a predat site-ul) este unul și același cu proprietarul Mt. Gox.
• În acea etapă, conform spuselor lui Ross, el nu mai deținea SR. El a declarat că se simțea copleșit și, după ce a găsit pe cineva care-l ajuta mult cu site-ul, a decis să i-l predea acestuia. Pseudonimul acestui personajj era DPR (Dread Pirate Roberts) și el este cel suspectat a fi Karpelès.
• De aici, lucrurile devin și mai interesante: Karpelès a cumpărat Mt. Gox cam în aceeași perioadă în care SR a fost lansat. În documentar se ridică ideea că acest Karpelès ar putea fi Satoshi (ceea ce eu nu cred) și că ar fi avut toate motivele din lume pentru a lansa SR, putând plasa acolo cantitățile de BTC obținute prin intermediul Mt. Gox și vice-versa. Pe lângă aceste coincidențe stranii, se lansează și afirmația absurdă că proprietarul BitcoinTalk ar fi tot Karpelès, informația fiindu-i furnizată lui Der-Yeghiayan de un informator secret, care fusese anterior angajat de Karpelès. Această supoziție a apărut după o altă coincidență expusă în film, după cum urmează: platforma SMF, utilizată pentru site-ul BitcoinTalk site, a fost folosită de asemeneă și pentru forumul de discuții al Silk Road. Pe lângă acestea, dată fiind raritatea utilizării SMF în cadrul forumurilor, faptul că totuși ambele platforme erau bazate pe SMF a trezit suspiciunea investigatorului, determinându-l să creadă tot mai mult că și SR și BitcoinTalk aveau un singur proprietar, ceea ce ducea la presupunerea că Mark Karpelès ar fi putut fi Satoshi.

Exemplu de similitudinea între site-uri în ceea ce privește interfața cu utilizatorul:

• Revenind la Ross și la modul în care invetigația a fost demarată (32:00 - 34:46): se afirmă că guvernul a apelat la o “construcție paralelă” a cazului, pentru a-l face pe Ross să pară vinovat și să pară că este adevăratul DPR. Mai precis, un agent al IRS (n.b. fiscul american), pe nume Gary Alford, a găsit o postare pe BitcoinTalk în care apărea emailul lui Ross, postarea fiind scrisă înainte de topicul găsit de Der-Yeghiayan (menționat anterior). Practic, Der-Yeghiayan a găsit topicul Silk Road: anonymous marketplace. Feedback requested , care a fost scris la data de 1 martie 2011, de utilizatorul silkroad, în timp ce Alford a afirmat că a găsit o postare a utilizatorului altoid din data de 29 ianuarie 2011 (fără a menționa numele topicului). Documentarul spune că Der-Yeghiayan nu ar fi avut cum să găsească această postare în timpul investigației, întrucât aceasta nu exista. În schimb, Alford a susținut că a găsit respectiva postare ca fiind citată de un alt membru al forumului, în cadrul unei discuții despre SR (eu nu am putut găsi această postare, chiar dacă am căutat destul de mult). Ulterior, Alford a menționat adevărata postare a lui altoid, din 11 octombrie 2011 (pe care am putu-o găsi și eu: IT pro needed for venture backed bitcoin startup), aceasta conținând o adresa de email: "rossulbricht at gmail dot com". Și din acest moment autoritățile au început să suspecteze că Ross era cel din spatele Silk Road.

Totuși, se spune în documentar, această informație ar fi putut fi plantată de Karpelès (cel despre care se spune că ar fi putut fi proprietarul BitcoinTalk) sau de un alt utilizator care să aibă un înivel de acces. În plus, modul în care Alford a găsit respectivul email este comparat cu “a găsi acul în carul cu fân” (comparație cu care sunt total de acord). Cu alte cuvinte, dintre toți oamenii care încercau să afle informații despre proprietarul SR, doar Alford a reușit să găsească acest email. De aici a apărut și ideea că informația ar fi putut fi plantată. Și pare și mai realistic să fi fost cineva cu un nivel înalt de acces, care să fi scris respectiva postare ca și cum ar fi fost făcută de Ross, apoi să predea informația lui Alford.

Deși întregul documentar este foarte interesant, doar primele 35 minute sunt cele care ridică întrebările detaliate în acest topic. Ar fi putut fi Karpelès Satoshi și DPR? Un alt amănunt, nespecificat în documentar, dar cunoscut pe forum, este acela că Mark Karpelès a realizat și un audit pentru BitcoinTalk. Poate că un asemenea aspect ar fi ridicat și mai multă suspiciune în documentar.

Cred că așa a fost realizat atacul: După ce forumul a fost atacat în 2011, hackerul a plantat niște capcane. Acestea au fost eliminate de Mark Karpelles în cadrul auditului de cod pe care l-a realizat ulterior atacului, însă la scurt timp atacatorul a folosit hash-uri ale parolelor, pe care le obținuse din baza de date, pentru a prelua controlul unui cont de administrator și a replantat capcanele.

La final, țin să menționez că m-a fascinat întregul film, acesta aducând noi detalii despre cazul lui Ross, despre modul incredibil în care a fost tratat de judecător sau despre sabotajele realizate de unele agenții / agenți secreți la adresa altor agenții / agenți. Recomand tuturor vizionarea, este un documentar de neratat!

Topicul este auto-moderat pentru evitarea spam-ului.

[1714260221]

1714260221

[1714260221]

1714260221

[1714260221]

1714260221

[GazetaBitcoin]

Din pacate, link-ul de Youtube care continea documentarul nu mai functioneaza. De fapt functioneaza, insa cel care a postat filmul a restrictionat accesul la material, acesta fiind acum privat.

Am incercat sa accesez si site-ul freeross.org, stiind ca si acesta detinea documentarul. Surpriza insa:



Am incercat apoi sa caut documentarul pe Google: nimic. Aparent, materialul nu mai este prezent pe niciun site; sau, cel putin, nu mai este disponibil publicului. Am cautat dupa mai multe cuvinte cheie, inclusiv "Railroaded", acesta fiind termenul cu care a fost prezentat initial materialul.

Stau si ma intreb: de ce a retras utilizatorul de Youtube accesul la film? Mai mult: de ce nu mai poate acesta fi gasit pe niciun alt site? Si mai importat: de ce a fost eliminat chiar si de pe site-ul fundatiei Free Ross? Daca, din diverse motive, site-urile care il gazduiau puteau opta sa nu il mai ofere publicului (desi ar parea greu de crezut ca absolut toate site-urile respective ar fi decis sa procedeze similar), totusi, ramane intrebarea: de ce nu mai apare nici pe site-ul organizatiei construite spentru a-l sprijini pe Ross?

Au fost oare toate aceste site-uri supuse amenintarilor de catre serviciile secrete americane?

Probabil ca toate aceste intrebari vor ramane fara raspuns.

Totusi, daca cineva mai gaseste materialul online, sa posteze aici link-ul catre documentar.

[PrivacyG]

Doar mie mi se pare fascinant cum Bitcoin Talk a devenit de fapt ca o carte a istoriei, o platformă unde poţi vedea aproape toate cele mai importante evenimente din istoria Bitcoin exact aşa cum s-au desfăşurat?  Mie mi se pare fascinant de-a dreptul.  De fiecare dată când văd conturile şi postările vechi am un sentiment straniu.  E ca şi cum mi-ai da nişte ochelari prin care aş putea să văd orice eveniment din istoria lumii, exact aşa cum s-a întâmplat.

Cazul lui Ross este cumva frustrant.  Nu am văzut documentarul niciodată, dar nici nu-l găsesc nici eu pe nicăieri.  Gazeta, ai cumva măcar titlul aproximativ al documentarului?  Sigur e un reupload pe undeva, m-aş mira să nu îl mai aibă chiar nimeni.

Când eu am aflat despre caz şi m-am interesat ce şi cum, mi se părea că sunt multe piese lipsă din puzzle.  Şi din ce spui tu în postarea ta, înţeleg că şi astăzi totul e învelit exact la fel ca atunci, într-un mister şi într-o conspiraţie.  E cert că din punctul meu de vedere a avut loc o nedreptate în cazul lui, iar Ross s-a vrut mereu a fi înrămat şi agăţat în cui de către autorităţi pentru a le arăta celorlalţi oameni de rând că .. 'aşa nu'.

Am urmărit fundaţia Free Ross o perioadă îndelungată de timp, după care m-am lăsat păgubaş exact ca în cazul lui Assange.  Nu cred că va avea vreun succes.  Oamenii de rând care aud despre Ross îl ştiu drept unul dintre cei mai mari criminali.  Oamenii care ştiu despre caz şi consideră că nu s-a făcut dreptate sunt prea puţini la număr şi au gura prea mică.  Aşa că Ross rămâne unde e, autorităţile şi-au îndeplinit scopul şi lumea merge mai departe.

-
V-am pupat,
IntimitateaG

[NeuroticFish]

Stau si ma intreb: de ce a retras utilizatorul de Youtube accesul la film?

Eu tare banuiesc ca unii acolo "sus" au niste roboti care cauta dupa anumite informatii cheie si raporteaza.
Si tare banuiesc ca acel film (pe care nu l-am vazut) contine ceva ce nu ar trebui sa contina (din motive legale sau de copyright), iar Youtube si organizatia Free Ross au primit o hartie legala "in secunda 2". Asadar poate ca filmul va deveni din nou public... dupa ce va mai fi editat pe ici-colo...

se lansează și afirmația absurdă că proprietarul BitcoinTalk ar fi tot Karpelès, informația fiindu-i furnizată lui Der-Yeghiayan de un informator secret, care fusese anterior angajat de Karpelès. Această supoziție a apărut după o altă coincidență expusă în film, după cum urmează: platforma SMF, utilizată pentru site-ul BitcoinTalk site, a fost folosită de asemeneă și pentru forumul de discuții al Silk Road

Nu. SMF e public si gratuit. Oricine a intrat pe bitcointalk mai mult de 2 ori si are un pic de cunostinte tehnice o sa vada linkul si, daca are nevoie, va folosi SMF fiindca a vazut ca este foarte OK.
Tind mai degraba sa cred ca s-a incercat (din motive evidente) denigrarea BitcoinTalk (ca poate pun capac si bitcoinului astuia ciudat dintr-un/acelasi foc).

Cazul lui Ross este cumva frustrant.  Nu am văzut documentarul niciodată

Exact fiind frustrant am incercat sa evit povestea pe cat am putut. Pur si simplu mi se pare deprimant de aiurea totul.
Asadar, cu un dram de lasitate, recunosc, am votat pentru sanatatea mea mentala (ignorance is bliss) si am lasat vizionarea (si cititul) detaliilor complete pentru zile mai insorite.

[GazetaBitcoin]

Cu ajutorul lui dkbit98 am reusit sa actualizez link-ul de Youtube din OP. Ceea ce este foarte tare e faptul ca a reusit sa mai gaseasca inca un link pe langa acesta. Acum avem si o sursa secundara, de siguranta. Nu stiu cum a reusit, ca si eu am cautat o gramada acest documentar, dar nu am reusit.

Doar mie mi se pare fascinant cum Bitcoin Talk a devenit de fapt ca o carte a istoriei, o platformă unde poţi vedea aproape toate cele mai importante evenimente din istoria Bitcoin exact aşa cum s-au desfăşurat?  Mie mi se pare fascinant de-a dreptul.  De fiecare dată când văd conturile şi postările vechi am un sentiment straniu.  E ca şi cum mi-ai da nişte ochelari prin care aş putea să văd orice eveniment din istoria lumii, exact aşa cum s-a întâmplat.

Hehe, sa stii ca si eu simt la fel. Cand am descoperit forumul stateam ore si zile la rand sa citesc topicuri vechi, si citeam topic dupa topic, urmarind si toate link-urile inserate, link-uri care duceau, de multe ori la alte topicuri. Si stateam sa le citesc si pe acelea, si link-urile lor inserate si tot asa... pana se facea noapte. Citeam, de asemenea, si postarile din topicuri, nu doar topicurile. Ma simteam ca un burete uscat aflat in mare nevoie sa absoarba apa. Eu absorbeam informatie...

Cazul lui Ross este cumva frustrant.  Nu am văzut documentarul niciodată, dar nici nu-l găsesc nici eu pe nicăieri.  Gazeta, ai cumva măcar titlul aproximativ al documentarului?  Sigur e un reupload pe undeva, m-aş mira să nu îl mai aibă chiar nimeni.

Materialul a aparut ori cu titlul "Railroaded" ori cu "The real, untold story". Dar nu mai e nevoie sa cauti, intrucat am actualizat OP. Vizionare placuta Te astept cu o opinie (mai ampla) dupa vizionarea intregului documentar. Este fascinant, o sa vezi!

Când eu am aflat despre caz şi m-am interesat ce şi cum, mi se părea că sunt multe piese lipsă din puzzle.  Şi din ce spui tu în postarea ta, înţeleg că şi astăzi totul e învelit exact la fel ca atunci, într-un mister şi într-o conspiraţie.  E cert că din punctul meu de vedere a avut loc o nedreptate în cazul lui, iar Ross s-a vrut mereu a fi înrămat şi agăţat în cui de către autorităţi pentru a le arăta celorlalţi oameni de rând că .. 'aşa nu'.

Da... multe piese lipsesc, asa este. Si toate care sunt, sunt cusute cu ata alba. De la agentiile care se calcau pe picioare una pe alta referitor la care trebuie sa se ocupe de caz si pana la agentii secreti corupti; de la interzicerea unor probe ale apararii in instanta pana la acceptarea altora, care, legal, nu puteau aparea in fata instantei (documentarul explica de ce laptopul lui Ross a fost manipulat ilegal de catre agenti si, ca urmare, nu putea fi considerat proba); de la faptul ca apararii lui Ross i s-a dat, la un moment dat, termen de 24h pentru a studia un dosar de cateva mii de pagini in baza caruia sa-si construiasca apararea pentru infatisarea din ziua urmatoare si pana la interzicerea unor martori... Ma rog, ai sa vezi cu ochii tai cand vei viziona filmul.

Oamenii de rând care aud despre Ross îl ştiu drept unul dintre cei mai mari criminali.

Asa e. Pai, uite exemplul de aici si aici. Omul o tine landra cu asasinii angajati pana cand ii explic ca toate acuzatiile pentru asasini platiti au fost abandonate, intrucat nu exista nicio proba in acest sens. Multi zic ca le stiu pe toate, si sunt fericiti ca acest Al Capone contemporan a fost inchis pe viata.

Acum, acelasi om din exemplu ii da inainte ca bine i-au facut, intrucat site-ul lui facilita vanzarea de droguri. Asa este. Insa uita alta intrebare pe care i-am adresat-o: cum se face ca amfitrionii pietelor SR 2.3, 3.0 si ai altor piete negre, care au fost prinsi si inchisi dupa Ross, au fost eliberati deja, in timp ce omul asta infunda puscaria pe viata, pentru aceeasi fapta? Si, cand se adreseaza astfel de intrebari unuia care zice ca le stie pe toate, evita raspunsul si vorbeste in dodii...

Autorităţile şi-au îndeplinit scopul şi lumea merge mai departe.

Cum-necum, mai pe genunchi, mai prin afara legii, si-au facut treaba...

Eu tare banuiesc ca unii acolo "sus" au niste roboti care cauta dupa anumite informatii cheie si raporteaza.
Si tare banuiesc ca acel film (pe care nu l-am vazut) contine ceva ce nu ar trebui sa contina (din motive legale sau de copyright), iar Youtube si organizatia Free Ross au primit o hartie legala "in secunda 2". Asadar poate ca filmul va deveni din nou public... dupa ce va mai fi editat pe ici-colo...

Sa speram ca link-urile acestea vor fi mai durabile...

Exact fiind frustrant am incercat sa evit povestea pe cat am putut. Pur si simplu mi se pare deprimant de aiurea totul.
Asadar, cu un dram de lasitate, recunosc, am votat pentru sanatatea mea mentala (ignorance is bliss) si am lasat vizionarea (si cititul) detaliilor complete pentru zile mai insorite.

In caz ca te razgandesti, acum ai materialul la dispozitie

[PrivacyG]

Păi e simplu.  Ai făcut ceva împotriva Statului?  Te bag preventiv în puşcărie, pe motiv de suspiciune de X, Y şi Z.  Pune în loc de X, Y şi Z oricare 3 crime oribile şi toată lumea va cere public să te bage după gratii şi să te şi ţină flămând.  Dacă te mai şi bate cineva, e perfect.

Vedeţi cât de uşor a reţinut lumea că Ross a plătit asasini?  Cine ştie şi că a fost pe bune sau nu informaţia?  Prea puţini să mai conteze.  Ross e unde trebuie, lumea tace.  Deci, e bine.

Exemple sunt fără număr.  Şi sunt pe acelaşi sentiment cu Neurotic Fish o mie la sută.  Dacă te uiţi la toate cazurile de genul ăsta te deprimi şi îţi vine să nu mai faci nimic.  Că oricum, la urma urmei, ăştia neîndreptăţiţi ştim că aşa vor rămâne pe veci.

Mai e un caz interesant, învăluit tot aşa.  În mister şi conspiraţie.  Nu are legătură cu subiectul Bitcoin, dar poate că vă interesează.  E vorba despre David Crowley, care a făcut parte din armata americană aproximativ cinci ani de zile şi s-a decis să se retragă şi să producă un documentar intitulat Grey State (trailer aici https://www.youtube.com/watch?v=igH_7EndvyM) în care cică ar fi vrut să dezvăluie câteva planuri întunecate ale Statului SUA pe care cetăţenii americani ar urma să le îndure.

Întâi de toate, David Crowley nu a reuşit să ducă documentarul până la capăt pentru că iniţial nu avea bani, iar apoi .. da, a fost găsit mort.  Dar nu doar că a murit.  Cică şi-a împuşcat în cap soţia, apoi copilul şi în final s-a sinucis.

Apoi, vine partea care mă amuză şi totodată mă întristează.  Documentarul a fost anulat.  Şi ca să dau şi bomba pe final, în locul documentarului s-a produs unul cu exact acelaşi nume (https://www.imdb.com/title/tt6794380/), dar noul documentar explică de ce şi cum a ajuns să îşi omoare familia ca apoi să se sinucidă.

Iniţialul film documentar Grey State, pe care Crowey ar fi vrut să îl producă, s-a dus astfel pe apa sâmbetei.  Eu nu am văzut documentarul final, din respect pentru el.  Pentru că pare prea cusută cu aţă albă toată situaţia.  Se aseamănă puţin cu situaţia McAfee, care a spus de mai multe ori că dacă se va sinucide înseamnă că a fost adus la tăcere.  Şi logic că sinucis a fost după ce a ajuns după gratii.

Trist şi deprimant.  Dar e lumea în care astăzi trăim.

-
V-am pupat,
IntimitateaG

[GazetaBitcoin]

Păi e simplu.  Ai făcut ceva împotriva Statului?  Te bag preventiv în puşcărie

Are sens ce zici. Mai nou, cam asa se intampla. Mai intai dam cu paru' pana nu mai misca omu', apoi vedem - eventual - daca el e vinovat. Si, daca e nevinovat, dar nu il gasim pe adevaratul vinovat, ramane asta. Sa nu ramanem cu mana goala. Cam asa zici ca judeca oamenii legii. Mai ales cand e vorba de cazuri care scandalizeaza lumea politica. (Sa nu uitam, cazul lui Ross a luat atata amploare pentru ca a iesit Congresul american la inaintare, nu din exces de zel al militiei.)

Vedeţi cât de uşor a reţinut lumea că Ross a plătit asasini?  Cine ştie şi că a fost pe bune sau nu informaţia?  Prea puţini să mai conteze.  Ross e unde trebuie, lumea tace.  Deci, e bine.

E bines. Ba chiar finesse. Acum toti oamenii pot sta linistiti. Nu mai exista piete negre, nu mai exista proprietari de piete negre. Drogurile nu se mai vand nefiresc online ci, cum e obiceiul pamantului, la colt de strada, de unde le cumperi in deplina siguranta. Ce conteaza ca pe Silk Road se vindeau si carti, tablouri, obiecte de arta (nu furate!) si multe alte lucruri normale? Fleacuri...

Exemple sunt fără număr.  Şi sunt pe acelaşi sentiment cu Neurotic Fish o mie la sută.  Dacă te uiţi la toate cazurile de genul ăsta te deprimi şi îţi vine să nu mai faci nimic.  Că oricum, la urma urmei, ăştia neîndreptăţiţi ştim că aşa vor rămâne pe veci.

Singura lor sansa este o amnistie prezidentiala. Se pare insa ca nici Assange, nici Ross nu intra in vederile vreunui presedinte. Obama a terminat mandatul' si-a pus basca-n cap si a plecat fluierand. Trump aidoma. Ba nu, mint! Obama a avut grija totusi s-o gratieze pe Chelsea Manning (anterior Bradley Manning, soldat american in Irak condamnat la 35 de ani de inchisoare pentru ca a transmis catre WikiLeaks documente care dovedeau ororile practicate de soldatii americani in razboi. A fost judecat de o curte martiala, condamnat pentru ajutarea dusmanului (lol?! -- care dusman? Dusmanu' de Assange?!) si spionaj si a stat inchis din mai 2010 pana in mai 2017).

Deci un spion al patriei-mume (chit ca sentinta aia a fost fabricata) poate fi eliberat (fie si dupa 7 ani de puscarie). Pe de alta parte, un jurnalist (care s-a bagat el singur intr-un fel de puscarie, timp de 7 ani, apoi de 4 ani sta intr-o inchisoare adevarata) nu poate fi iertat. Un jurnalist, adica un reprezentant al presei, care prin natura meseriei trebuie sa publice adevaruri incomode!

Si, pe aceeasi premisa, un amarat care a avut un site (un site!!!) primeste dubla inchisoare pe viata. Deci a detine un site este mult mai grav decat a publica materialele secrete din razboi. Nu? Cam asta reiese din cele 3 pedepse.

[PrivacyG]

Are sens ce zici. Mai nou, cam asa se intampla. Mai intai dam cu paru' pana nu mai misca omu', apoi vedem - eventual - daca el e vinovat.

Da.  Ar avea mult mai mult sens dacă s-ar desfăşura altfel lucrurile.  Un SUSPECT de o faptă ilegală ar putea să primească preţ de câteva luni de zile un număr de interdicţii, precum interdicţia părăsirii ţării pentru X zile.  Să zici că măcar de e găsit suspect, poate fi găsit tot în acelaşi stat.  Deşi nici aşa nu consider că ar fi corect.  Pentru că o astfel de restricţie din simpla suspiciune ar putea fi folosită ulterior drept armă.  Pentru a afecta psihicul omului sau alte scopuri.

Şi să îi pui brăţară la picior cu arest la domiciliu sună mai bine.  Dacă a săvârşit într-adevăr fapta, atunci după arestul preventiv la domiciliu să i se dea şi pedeapsa după gratii.  Dar să stai luni sau ani de zile după gratii deşi eşti doar suspect .. mi se pare aberant.

Să primeşti sentinţe multiple pe viaţă pentru înfiinţarea unui site mi se pare şi mai aberant.  Chit că vindeau utilizatorii şi droguri sau alte lucruri mai puţin morale.  Dar vânzătorii nu au primit pedeapsa nici măcar egală cu cea primită de Ross.  E mai vinovat Ross că a vrut să creeze o piaţă necenzurată decât sunt persoanele vinovate că au vândut substanţe interzise?  Ca şi cum mi-ai spune că dacă acum postez aici pornografie infantilă, theymos ar merita sentinţă pe viaţă pentru că a găzduit aşa ceva pe Forum.  Eu?  Câţiva ani, acolo, să nu zici başcă n-am trecut şi eu prin puşcărie.

Şi puţin ciudat să te gândeşti că acelaşi tărâm acum merge cu paşi repezi spre legalizare.  Păi cum, acum câţiva ani de zile i-ai fi luat gâtul iar acum îl rogi să vândă?

-
V-am pupat,
IntimitateaG

[NeuroticFish]

Dar să stai luni sau ani de zile după gratii deşi eşti doar suspect .. mi se pare aberant.

Depinde de persoana si de fapta. Adica unul poate sa omoare martorii sau macar sa-i sperie bine. Sau poate sa isi stearga urmele. Sau sa fuga/dispara complet.
Sunt si motive care pot sa aiba sens. Si cel mai probabil de asta s-a venit cu povestea ca Ross a ordonat moartea unora, sa fie considerat suficient de periculos pentru a fi bagat rapid la rece (nu ca sefii mafioti nu si-au putut continua afacerile pe telefon si din inchisoare, inclusiv sa ordone moartea unora...)

Să primeşti sentinţe multiple pe viaţă pentru înfiinţarea unui site mi se pare şi mai aberant.

Corect. Si inca se intampla, uite ce a patit programatorul tornado cash.

Şi puţin ciudat să te gândeşti că acelaşi tărâm acum merge cu paşi repezi spre legalizare.  Păi cum, acum câţiva ani de zile i-ai fi luat gâtul iar acum îl rogi să vândă?

O, da, foarte bine punctat. Iar cei bagati la zdup in prohibitie sunt la rece, ca asa a fost legea atunci...


De aceea zic: ma ingrozesc si ma deprim. E o marsavie fara sens si fara seaman. Cei care fac nasoale cu carul scapa, se prescrie, dispar, iar cine pica sa fie la locul nepotrivit la momentul cel mai nepotrivit o ia pe coaja de-i merg fulgii. Iar Ross cum are in carca si chestia cu ordonat crime (reala sau nu, dovedita sau nu, nu conteaza, presa conteaza, vezi Wag the Dog), nu stiu daca se va gasi vreun presedinte suficient de curajos sa-l gratieze. (Asta referitor la ce scrisese Gazeta).

[GazetaBitcoin]

Cu scuzele de rigoare pentru intarzierea unui raspuns aici...

Da.  Ar avea mult mai mult sens dacă s-ar desfăşura altfel lucrurile.  Un SUSPECT de o faptă ilegală ar putea să primească preţ de câteva luni de zile un număr de interdicţii, precum interdicţia părăsirii ţării pentru X zile.  Să zici că măcar de e găsit suspect, poate fi găsit tot în acelaşi stat.  Deşi nici aşa nu consider că ar fi corect.  Pentru că o astfel de restricţie din simpla suspiciune ar putea fi folosită ulterior drept armă.  Pentru a afecta psihicul omului sau alte scopuri.

Şi să îi pui brăţară la picior cu arest la domiciliu sună mai bine.  Dacă a săvârşit într-adevăr fapta, atunci după arestul preventiv la domiciliu să i se dea şi pedeapsa după gratii.  Dar să stai luni sau ani de zile după gratii deşi eşti doar suspect .. mi se pare aberant.

IntimitateG, de multe ori cand te citesc, am impresia ca parca ar fi scris kevin   Nu stiu daca si NeuroticFish simte la fel, insa mie fix senzatia aceasta mi-o dai. Stii, cum e si intalnesti pe cineva pentru prima data si ai impresia ca il cunosti, ca l-ai mai vazut, de fapt... (Nu ma intelege gresit, nu sustin ca esti kevin -- ci doar ca imi amintesti de el. Si dicutiile cu el le purtam cu drag.)

Vorbele tale de mai sus imi amintesc de un schimb de idei cu kevin, cand am postat dintr-o carte pe care am tradus-o integral in romana: The Satoshi Revolution, de Wendy McElroy. Voi copia aici ce citasem in acea discutie, subiectul fiind fascinant: acopera atat interdictia prezumtiei de nevinovatie (sugerata de tine) cat si dublul standard al moralitatii (sugerat de mine -- mai precis, altii care au fost inchisi pentru aceeasi fapta sunt liberi de mult). Sper ca paragrafele pe care le vei citi sa-ti treazeasca curiozitatea de a citi toata cartea  

Capitolul care contine citatele respective incepe foarte "tare" (in sensul de intens), cu niste ganduri ale autoarei:

Aș vrea ca pe piatra mea de mormânt să scrie: “Am trăit. Am murit. Acum vezi-ți de treburile tale”. Ce am de ascuns? Totul! Mai precis, în cazul oricărei informații pe care ar trebui să o dezvălui, eu refuz să o destăinui.

Sa continuam...

Capitolul trateaza fix ce ai mentionat si tu:

•   Prezumția de nevinovăție aparține guvernului, nu oamenilor;
•   Guvernului și oamenilor li se aplică o moralitate cu dublu standard;
•   Sensul politic al noțiunii de “intimitate” este schimbat de o mână dibace; și
•   Stilul Orwellian de a vorbi cu dublu înțeles a devenit un discurs normal.

Este ceva de citit, dar foarte interesant. Pornim de la prezumtia de nevinovatie si ajungem la actiunile "legale", care daca ar fi efrectuate de un individ oarecare ele ar fi ilegale, dar cand sunt realizate de guvern sau de fortele de aplicare a legii, aceste actiuni sunt perfect legale. De urmarit si hyperlink-urile inserate.

Prezumția de nevinovăție

Temeiul legal al “prezumției de nevinovăție” este exprimat uneori de expresia din limba latină “ei incumbit probatio qui dicit, non qui negat”, ceea ce înseamnă că dificultatea demonstrării (n.r. vinovăției) stă pe umerii acuzatorului, nu pe cei ai acuzatului. Se presupune că acuzatul ar fi nevinovat până când se demonstrează că el sau ea este vinovat(ă). Doctrina legală se bazează pe credința că majoritatea oamenilor nu sunt criminali, și de aici și prezumția de nevinovăție; vinovăția trebuie demonstrată. Doctrina are în spate și un principiu logic: în condițiile în care este imposibil de demonstrat o negație, greutatea de a demonstra adevărul stă pe umerii celui care face o aserțiune pozitivă.

Presupunerea nevinovăției este o piatră de temelie a drepturilor omului și un zid împotriva urmăririlor penale abuzive ale guvernului. Este o caracteristică definitorie a unei societăți libere, nu a unei tiranii. Renumitul avocat britanic Sir John Clifford Mortimer – cunoscut mai ales pentru crearea unui iubit personaj de ficțiune, avocatul Horace Rumpole – nu a fost singurul care a considerat prezumția de nevinovăție ca fiind “firetul de aur” din care se împletește justiția.

Însă firetul de aur a fost dezlânat.

Guvernului i s-a acordat dreptul de a supraveghea masele și de a le cere socoteală, iar oamenii nu au mai putut beneficia de prezumția de nevinovăție, chiar dacă nu erau acuzați de nimic. Vameșii iau amprentele oamenilor, îi molestează, îi interoghează și urlă “Actele!”; cei care nu se supun sunt considerați vinovați deoarece au ceva de ascuns. Poliția arestează oamenii care nu se legitimează, chiar dacă arestarea respectivă este legală sau nu. În fond, polițiștii sunt “băieții buni”, ceea ce înseamnă că “băieții răi” sunt doar aceia care nu se supun. Încălcarea drepturilor este justificată și chiar încurajată prin motive nobile de către agenții guvernamentali, care trebuie să ofere siguranță și să mențină pacea. Prezumția de nevinovăție a fost transferată de la oameni la angajații guvernului.

Ipotezele care stau la baza nevinovăției au fost și ele schimbate. În loc ca majoritatea oamenilor să nu fie considerați infractori, toată lumea este suspectată de vinovăție până când li se demonstrează nevinovăția. Cum? Actele de identitate emise de guvern și raportarea sunt temelia probelor. Astfel este inversat și principiul logic conform căruia este imposibil de demonstrat o negație; acesta a fost înlocuit cu o eroare de logică cunoscută sub numele “argumentum ad ignorantiam” (aici, “ignoranța” se referă la lipsa unei probe contrare). În câteva cuvinte, expresia înseamnă că “o propoziție este adevărată pentru că nu a fost demonstrat că este falsă”. Și astfel, posibilitatea ca un om să fie infractor este adevărată doar pentru că nu s-a demonstrat contrariul.

Din nou, prezumția de nevinovăție a ajuns la mâna guvernului, departe de a aparține individului. Și nu este vorba de nicio exagerare. Este cântecul de lebădă al justiției, care nu poate exista fără procesele aferente; este drumul direct spre totalitarism. Acestea sunt sensurile politice și consecințele întrebării “Ce ai de ascuns?”. Oamenii nu mai sunt nevinovați și nu le se mai permite să-și vadă liniștiți de treburile lor.

Apoi, de la prezumtia de nevinovatie, scriitoarea explica moralitatea cu dublu standard a guvernului, adica exact la ce te refereai si tu, cand ai scris

Moralitatea cu dublu standard

Guvernul și agenții săi beneficiază de prezumția de nevinovăție datorită moralității cu dublu standard care funcționează în societate – într-un fel sunt priviți oamenii și în cu totul alt fel este privit guvernul.

Nicio voce nu a tunat mai tare împotriva moralității cu dublu standard decât aceea a lui Raymond Cyrus Hoiles, un liberalist și editor emblematic, care a creat în anii 1950 trustul media Freedom Communications. Hoiles credea că standardul dublu era mai distructiv pentru societate decât orice alt concept, iar atacurile sale erau ceva obișnuit pentru presa din acea vreme.

Într-un editorial din 17 decembrie 1956, numit “The Most Harmful Error Most Honest People Make” (n.r. Cele mai nocive greșeli pe care le fac oamenii onești), care a apărut pe prima pagină a ziarului său cel mai important – Santa Ana Register, Hoiles a explicat problema. Este “o idee conform căreia acțiunile unui om pot fi nocive și rele; totuși, dacă ele sunt efectuate de un grup sau de guvern pot duce la rezultate care să nu fie nocive, nici rele, ci corecte. Este conceptul conform căruia oamenii care fac un lucru, care ar fi rău dacă ar fi realizat de un singur om, pot ajunge la ceva bun și corect”. Hoiles a criticat cel mai mult această eroare referindu-se la impozite. Dacă este ceva greșit ca un vecin să îți fure bunurile, atunci acest lucru este greșit de asemenea și dacă un grup de vecini sau reprezentantul acestuia (guvernul) ar face același lucru.

Desigur, critica standardului dublu nu a început cu Hoiles. Un pamflet din 1657 (atribuit rebelului colonel Titan) spunea “Ce poate fi mai absurd și mai lipsit de orice formă a bunului simț, decât să-l numești Hoț și să-l ucizi pe cel ce vine singur […] și să spui că este Lord Protector și să i te supui celui care vine cu trupele și cu regimentele pentru a te jefui? Sau să spui despre cineva care cutreieră mările cu două sau cu trei nave că este pirat, dar dacă are cincizeci este un amiral?”. Și totuși, această absurditate o găsim și în cazul statului, dar este ceva de netolerat când vine vorba de oameni.

Taxarea implică aceleași lucruri ca și violarea intimității. Dacă este ceva de neacceptat ca un vecin să-ți atingă corpul, sau corpul copilului tău, atunci nici agentul guvernului nu ar trebui să aibă voie. Dacă este de neacceptat ca un vecin să-ți ia telefonul, să îți urmărească tranzacțiile financiare și să tragă cu ochiul la tine în casă, atunci nici guvernul nu ar trebui să facă aceste lucruri. Un grup nu scapă de responsabilitățile personale dacă acționează în numele cuiva, pentru că fiecare om este responsabil de propriile acțiuni. Un viol în grup nu poate fi numit un viol mai mic, chiar dacă – ipotetic – ar ajuta la un lucru bun, cum ar fi o epurare etnică.

Un motiv cheie pentru care guvernul rămâne un motor al coerciției este acela că foarte mulți oameni sunt de acord cu dublul standard, dacă îi scutește de responsabilitate morală. Dacă oamenii guvernului, de la președinte și până la factorii poștali, ar trebui să se supună acelorași standarde ale decenței și acelorași responsabilități legale ca și restul oamenilor, atunci guvernul s-ar fărâmița.

Si apoi trece la cateva idei despre intimitate.

Scamatoria intimității

“Intimitatea” a fost redefinită printr-o scamatorie în “tăinuire”. În excelentul eseu “”I’ve Got Nothing to Hide” and Other Misunderstandings of Privacy” (n.r. “Nu am nimic de ascuns” și alte interpretări greșite legate de intimitate), profesorul Daniel J. Solove explica metamorfoza prin care intimitatea devenea tăinuire: “Se spune des că nu există nicio problemă legată de intimitate, dacă o persoană nu are nimic de ascuns […] Când guvernul începe să supravegheze, mulți cred că nu le este amenințată intimitatea decât în cazul în care guvernul descoperă acțiuni ilegale, și atunci persoana respectivă nu are cum să pretindă în mod legitim dreptul la intimitate”. Ciudat, oamenii care militează pentru “nimic de ascuns” sunt fix cei care trag perdelele la geamuri. Ei nu permit străinilor să le scotocească prin portofele sau prin genți. Închid ușile când fac sex și obiectează la nudurile postate online. Ce au de ascuns? Așa cum spunea și Solove, intimitatea “nu se referă la ce ai de ascuns, ci la lucrurile care nu-i privesc pe alții”.

Expresia “nimic de ascuns” banalizează și incriminează dreptul la intimitate. Și distruge valoarea pe care intimitatea o oferă societății și oamenilor. Gândiți-vă doar la un exemplu din fiecare beneficiu:

Valoarea pe care intimitatea o oferă societății: Când un guvern monitorizează comunicațiile, oamenii nu interacționează în mod liber. Mai ales disidenții, scriitorii aberanți (chiar dacă sunt inofensivi), informatorii, criticii guvernului, scepticii, avocații apărării, artiștii… Societatea gri și mohorâtă din Uniunea Sovietică sau din alte state comuniste oferă semnale de alarmă despre modul în care teama și precauțiile distrug creativitatea și dialogul.

Valoarea pe care intimitatea o oferă oamenilor: Intimitatea este o parte a unei vieți sănătoase, creative și pline de imaginație. De exemplu, încă din copilărie țin un jurnal în care îmi scriu speranțele, confuziile, dezamăgirile și dorințele. Când citesc paginile din trecut, îmi dau seama cine eram când aveam 10 ani, iar asta mă ajută să înțeleg mult mai bine cine sunt acum. Aceste însemnări sunt ceva intim, nu pentru că îmi este rușine de ce am scris, ci pentru că sunt ceva foarte personal.

Oricine are lucruri intime la care ține. Unii poartă medalioane cu pozele rudelor decedate; alții ascund iubiri interzise; alții încuie ușa când se desfată într-o baie cu spumă; sau își ascund preferințele sexuale care le creează confuzii. Acestea sunt niște limite. Nimeni nu le poate încălca fără invitație. Închideți ușa în nas oricui ar spune altceva!

[...]

Si, daca tot suntem la lumea orwelliana, sa vedem cum se incheie capitolul mai sus mentionat. Desigur, nici autoarea nu putea omite modul fascinant in care Orwell a anticipat viitorul...

Noi suntem Orwell

În nuvela distopică 1984, George Orwell a introdus conceptul de dublu înțeles. Acesta se referea la o reformulare care distorsiona sau schimba în mod deliberat sensurile cuvintelor, astfel încât să se obțină anumite avantaje politice. De exemplu, “războiul este pace” justifica invadarea națiunilor care nu apelau deloc la forță, dintr-un scop nobil – pacea. “Libertatea este obediență” permitea autorităților să îi oblige pe oamenii pașnici să se supună “spre binele lor”, motivul invocat fiind securitatea. “Întrebările sunt violență” însemna că era justificată cenzura pentru a se păstra ordinea în societate. Acum avem “intimitatea este tăinuire”.

Criptovalutele se confruntă cu o schimbare culturală abruptă pentru a-și putea ocupa locul de instrument al intimității. Din fericire, ele ocupă deja înaltul scaun al libertății.

Să primeşti sentinţe multiple pe viaţă pentru înfiinţarea unui site mi se pare şi mai aberant.

E ca si cum ai primi 25 de ani pentru ca ai calcat pe un melc. Crima cu premeditare! -- ar vui ziarele. Crima deosebit de grava! La beci cu infractorul! -- si tot asa. Sentintele astea frizeaza ridicolul.

E mai vinovat Ross că a vrut să creeze o piaţă necenzurată decât sunt persoanele vinovate că au vândut substanţe interzise?  Ca şi cum mi-ai spune că dacă acum postez aici pornografie infantilă, theymos ar merita sentinţă pe viaţă pentru că a găzduit aşa ceva pe Forum.  Eu?  Câţiva ani, acolo, să nu zici başcă n-am trecut şi eu prin puşcărie.

Lol, bine zis!

Dar să stai luni sau ani de zile după gratii deşi eşti doar suspect .. mi se pare aberant.

Depinde de persoana si de fapta. Adica unul poate sa omoare martorii sau macar sa-i sperie bine. Sau poate sa isi stearga urmele. Sau sa fuga/dispara complet.
Sunt si motive care pot sa aiba sens.

In cazul lui Assange s-au speriat ca o sa-si ia talpasita daca-l lasa liber pana la proces. Asa ca, mai bine, tii in parnaie omul nevinovat (cel putin, nedovedit inca a fi vinovat) pana se termina procesul. Ca sa fie bine, sa nu fie rau. Ei bine, procesul lui Assange s-a terminat in ianuarie 2021, cel putin in prima faza. Culmea (zic culmea intrucat era neastaptat acel rezultat), omul castiga! Castiga dreptul de a nu fi extradat. Insa e tinut in continuare in parnaie, ca a anuntat procuroru' american ca o sa atace decizia la curtea de apel. Asa, si? De ce e omul asta tinut in continuare inchis? Asta dupa ce a stat inchis si din aprilie 2019 pana in acel moment, dupa ce i s-a reziliat azilul politic de catre Ecuador si a fost fortat sa paraseasca o alta temnita (de data asta voluntara), unde se afla din 2012.

Deci avem asa:
- august 2012 - aprilie 2019 temnita voluntara (ma rog, fortat de imprejurari, dar macar s-a dus el singur acolo)
- aprilie 2019 - ianuarie 2021 temnita fortata, ca, vezi domne, sa fie omu' la loc sigur pana se termina procesul!

Ei bine, se termina procesul! A castigat dreptul de a fi liber! Il elibereaza? Nu!

Pai mai stai la noi oleaca, sa se faca si apelul! Dar ce treaba are sula cu prefectura? Ma rog, in conditiile in care oamenii legii il tineau "preventiv" in arest pe om, care nu fusese declarat vinovat nicaieri de nimeni, de ce ar fi de mirare ca si dupa castigarea procesului sa ramana tot arestat?

In fine, se face apelul. (Nu mai insist asupra faptului ca apelul ala putea fi facut, legal in 40 de zile sau ceva de genul, dar a fost facut peste 10 luni!!! De fapt, Assange chiar a contestat in instanta faptul ca apelul nu a fost facut in termenul legal dar, evident, a fost apa de ploaie.) Desigur, la apel s-a corectat "greseala" instantei anterioare, al carei judecator fusese probabil beat de l-a lasat pe Assange liber (ca nu a fost eliberat asta e alta treaba). Judecatorul de la apel isi face treaba: omul trebuie extradaaaaaat!

Mai departe, ca sa fie treaba-treaba, i se si interzice dreptul de a contesta decizia curtii de apel. Cumva insa, pana la urma i se permite aceasta miscare, daca nu cumva aceasta contestatie are loc, de fapt, la Curtea Suprema de Justitie (nu inteleg exact din articol). Daca e doar recurs, cazul inca se judeca. Daca insa contestatia aceasta mentionata de presa are loc la Curtea Suprema de Justitie, acolo, din ce stiu, nu se mai judeca dosarul pe fond, ci doar daca a avut parte sau nu de un proces echitabil. Sunt foarte curios de rezultat.

Cert este ca ne aflat in februarie 2023, iar Assange este inchis din aprilie 2019 asa, de pomana.

Şi puţin ciudat să te gândeşti că acelaşi tărâm acum merge cu paşi repezi spre legalizare.  Păi cum, acum câţiva ani de zile i-ai fi luat gâtul iar acum îl rogi să vândă?

O, da, foarte bine punctat. Iar cei bagati la zdup in prohibitie sunt la rece, ca asa a fost legea atunci...

Mai mult: daca si-au epuizat si toate caile de atac, nici nu mai au vreo sansa de a redeschide procesul. C-asa-i in tenis...


Doamne, cat de tare e vorba asta...

Ce am de ascuns? Totul!

[NeuroticFish]

In cazul lui Assange s-au speriat ca o sa-si ia talpasita daca-l lasa liber pana la proces. Asa ca, mai bine, tii in parnaie omul nevinovat (cel putin, nedovedit inca a fi vinovat) pana se termina procesul.
[...]
Ei bine, se termina procesul! A castigat dreptul de a fi liber! Il elibereaza? Nu!
[...]
Cert este ca ne aflat in februarie 2023, iar Assange este inchis din aprilie 2019 asa, de pomana.

Nu cred ca ar fi avut "infrastructura" si banii ca sa dispara. Acolo este altceva. Te-ai luat de noi? Ai vrut sa arati ca de fapt suntem niste borfasi? Pai atunci treaba e personala si lungim limitele legii (sau mergem chiar mai departe de atat) ca sa iti aratam ca putem. Si sigur ai gresit cu ceva, cat de mic, candva, iar noi o sa te prindem cu aia, daca cu altceva nu putem.

Asta e partea cea mai tare: lumea nu stie istorie si deci nu intelege ce este statul si politia. Statul a fost unealta regelui (sau ce era) prin care sa impuna darile prin care el si acolitii lui sa o duca bine. Politia era forta care apara privilegiile regelui si a acolitilor lui. Iar prostimea...? Ei... ce drepturi, glumesti?
Chiar credeti ca s-au schimbat atat de multe? Mie mi se pare ca doar este mai bine vopsit gardul. Si cumva s-au cernut un pic mai multe nivele, nu mai exista doar privilegiatii si prostimea, mai exista si alte nuante... cat timp nu te legi de privilegiati.

Poate ca nu sunt chiar cat ar trebui de coerent in seara asta, sper ca totusi are cat de cat sens ce scriu. (hâc!)

Mai mult: daca si-au epuizat si toate caile de atac, nici nu mai au vreo sansa de a redeschide procesul. C-asa-i in tenis...

Ah, da, si asta...

Doamne, cat de tare e vorba asta...

Ce am de ascuns? Totul!

Vai, dar cum?! Nu avem nimic de ascuns! Monero este pentru drogati. Bitcoin luam doar cu KYC si astem cu infrigurare sa investim in eRON, intrucat nu am putut investi in Libra lui Zuckenberg.
Lasand bascalia la o parte, cumva suntem norocosi (heh) ca suntem dintr-o tara unde parca sunt mai vizibile toate rahaturile, parca ne lovesc suficient de des cat sa ne tina simturile ceva mai ascutite. In tarile "cu apa calda" mi se pare ca sunt atat de putini (dintre cei care se dau pe net!) care se uita un pic mai departe si vad ce (li) se intampla...

[GazetaBitcoin]

Nu cred ca ar fi avut "infrastructura" si banii ca sa dispara. Acolo este altceva. Te-ai luat de noi? Ai vrut sa arati ca de fapt suntem niste borfasi? Pai atunci treaba e personala si lungim limitele legii (sau mergem chiar mai departe de atat) ca sa iti aratam ca putem. Si sigur ai gresit cu ceva, cat de mic, candva, iar noi o sa te prindem cu aia, daca cu altceva nu putem.

Ce m-a intrigat foarte tare, atat la procesul lui Assange, cat si la cel al lui Ross, sunt urmatoarele lucruri (de retinut, Ross si-a epuizat deja toate caile de atac: fond, apel, recurs, apoi i s-a interzis solicitarea de a-i fi analizat procesul la Curtea Suprema de Justitie pentru a vedea daca a avut parte (sau nu) de un proces echitabil):

- Assange a castigat procesul pe fond
- lui Ross i s-au retras acuzatiile de angajare de asasini platiti.

Si totusi, unul este in continuare inchis (ciclul legal neincheindu-se inca in cazul lui Assange) iar altul primeste dubla pedeapsa pe viata cu inchisoarea.

De ce a castigat Assange procesul pe fond? A fost "lasat sa castige", oare, pe premisa ca "si asa, oricum intoarcem decizia la apel"?
De ce s-au retras acele acuzatii in cazul lui Ross? Lipsa probelor, desi ar trebui sa fie un motiv intemeiat in orice instanta din lume, acolo unde a fost el judecat nu avea nicio valoare. Aceeasi curte a admis probe nelegitime, a interzis martori legitimi etc. Deci de ce s-au retras cu adevarat acele acuzatii? Oare pe premisa "lasati-l fratilor si fara acuzatiile alea ca, oricum, ii dam 800 de ani pentru ca a detinut un site"?

Sesizati asemanarile? Ambii au castigat ceva, ceva ce ar fi trebuit sa fie foarte pretios in orice instanta, insa in ambele cazuri a fost apa de ploaie. Au lasat acuzatorii de la ei, din generozitatea lor, sa faca impresie buna publicului, dar ei stiind, de fapt, deznodamantul?

Doamne, cat de tare e vorba asta...

Ce am de ascuns? Totul!

Vai, dar cum?! Nu avem nimic de ascuns! Monero este pentru drogati. Bitcoin luam doar cu KYC si astem cu infrigurare sa investim in eRON

Imi amintesc de tovarasul de la exchange-ul centralizat romanesc care tinea datele clientilor pe Google. Atat l-a dus pe el capul. Nici macar sa minta nu l-a dus capul, sa fi spus ca le tine pe un PC neconectat la Internet sau, nu stiu, sa spuna ceva ce insufla siguranta. El chiar nu avea nimic de ascus

Daca ar fi auzit saracul Tim May, s-ar fi intors in mormant...

Radem, glumim, dar eRON exista deja Dupa tentativa esuata numita BitLeu, Bitcoin Romania chiar a pus in practica ideea, lansand moneda stabila proprie RON Coin a aparut si moneda RON Coin.

Din blogul Bitcoin Romania am crezut ca e moneda lor, insa m-am inselat. E facuta de altii si promovata de ei. Are site propriu si este prezentat drept



Si am mai gasit ceva foarte interesant:

Bitcoin Romania si RONCoin va rasplatesc increderea in acest proiect, oferindu-va in schimb un bonus semnificativ.

Suma minima pentru a beneficia de aceasta oferta este de 1.000 unitati RONC, putand opta pentru un bonus de la 10% pana la 15% pe an, astfel:

    Bonusul de vara: custodia sumei pe perioada de 1 an de la achizitionarea de RONC iti aduce un bonus de 15% pe an.
    Bonusul de primavara: custodia sumei pe perioada de 6 luni de la achizitionarea de RONC iti aduce un bonus de 12% pe an.
    Bonusul de toamna: custodia sumei pe perioada de 3 luni de la achizitionarea de RONC iti aduce un bonus de 10% pe an.

(Din ciclul ca la noi la nimeni, materialul apare doar pe site-ul Bitcoin Romania, nu si pe cel al RONC.)

Mai mult, oferta este din octombrie 2019, insa eu abia acum am aflat de ea Oo Sun curios cati comercianti accepta daca poti face vreo plata, o singura plata, in toata tara asta, folosind RONC.

Poate ca nu sunt chiar cat ar trebui de coerent in seara asta, sper ca totusi are cat de cat sens ce scriu. (hâc!)

Se pare ca NeuroticFish navigheaza regulamentar pe forum. Ai inceput bine saptamana, ce sa zic =)))

(De altfel, ar fi culmea sa mai aiba cineva curajul sa nu navigheze regulamentar! Eu, ultima oara cand am facut-o, am inbracat puiul de vulpe in rosu De atunci m-am lecuit!)